Iasi face Euro Art
In perioada 22- 28 octombrie s- a desfasurat la Iasi Festivalul de Teatru Profesionist. Organizatori evenimentului au fost Fundatia Culturala ,,Timpul” si Teatrul National ,,V. Alecsandri” din Iasi, proiect finantat de Ministerul Culturii si Cultelor, Primaria Municipiului Iasi si Consiliul Judetean. Festivalul s-a vrut unul omogen, fiind invitate trupe din Botosani, Arad, Tg. Mures, Brasov si bineîteles Bucuresti si Iasi. S-a reusit acest lucru, avand în vedere ca un eveniment de genul acesta nu poate tine mai mult de o saptamana si, ca organizator, nu poti invita într-o singura (prima) editie toate trupele mari din tara.
Un alt lucru bun este acela ca spectacolele au fost cate doua în fiecare zi, la ore diferite, unele cu bilete, altele cu intrare libera astfel în cat sa poata intra si cine vrea, si cine poate. Nu stiu daca acestea au fost strategiile lui Adi Afteni, directorul festivalului, dar a iesit ceva bun si de obicei ce e bun mai rar trebuie supus analizei pentru ca încep sa se vada si defectele.
Singura problema pe care putea sa o aiba festivalul este lipsa spatiului. Absenta T.N.,,V.A.”. ca destinatie demult clasicizata într-ale teatrului profesionist (si cand spun aceasta ma abtin sa intru în detalii) a fost suplinita cu o foarte mare usurinta de doua imobile noi în comparatie cu primul: teatrul ,,Luceafarul” si Ateneul Tatarasi (cladire mai putin noua si mai mult înnoita). Fapt certificat de publicul care si-a pus aviditatea pe tapet si a dat fuga la teatru. Ciudat, cei de varsta a treia si cei de pana la ea, care vorbesc de obicei depreciativ la adresa tinerilor- cum ca nu participa la viata culturala a cetatii, ca sunt superficiali si ignoranti si au cerut, în mare parte, si de data aceasta dreptul la absenta. Adevarul e ca mai ales la ultima piesa, jucata de cei de la ,,Nottara” au venit multe fete si fetite dornice sa vada una din marile stele de pe cerul romanesc al telenovelelor, Dan Bordeianu. Faptul ca au venit spilcuite si apretate atat vestimentar cat si gestual nu le-a tinut prea de cald pentru ca li s-a întins strategic o plasa. ,,Vedeta” nu a venit. In ceea ce priveste calitatea publicului, am observat ca este ceva mai educat: nu mai aplauda în momente nepotrivite, dar se amuza cu mare usurinta.
Calitatea pieselor jucate e cam aceeasi de vreun deceniu încoace: confuzii care frizeaza comicul fara a-l atinge, un umor putin rafinat, pigmentat cu aluzii despre sex sub o forma sau alta. Actorii, cei mai multi dintre ei talentati, perpetueaza scoala teatrului tipat si mai putin jucat, cultiva stridentele de tot felul si dau impresia ca, aidoma fotbalistilor, încearca obtinerea celebritatii cu un singur rol- parere pe care mi-o asum în întregime. Se observa o evolutie în miscarea scenica a personajelor. S-ar putea ca teatrul viitorului sa fie o mixtura bine închegata între teatru, dans si muzica. Ramane de vazut.
Cat despre multumirile exagerat de lungi aproape transformate în discurs ale lui A.A. cat si despre emiterea mentionarii echipei care l- a ajutat sa duca la bun sfarsit proiectul (ma refer la oamenii de rand) le voi pune pe seama euforiei datorate de succesul festivalului. Pana la urma a iesit ceva bun care, infirma ideea ca evenimentele de genul acesta se nasc doar din scopuri comerciale sau proprii. Cat ma priveste, as vrea sa mai particip si la alte editii, sa scriu mai bine ca acum despre ele si sa plec de multe ori din sala cu regretul despartirii de starea de literatura concretizata în teatru.
Catalin-Mihai Stefan
Iasi Face Euro-Art, la final
Sub sloganul “Fa-ti timp pentru tine! Vino la teatru!!” s-a încheiat ieri, prima editie a Festivalului de Teatru „ Iasi Face Euro-Art“.
Timp de o saptamana, pe scena Ateneului Tatarasi si cea a Teatrului “Luceafarul” din Iasi, au evoluat trupe de teatru cunoscute din tara precum „Green Hours“, „Nottara“, „Metropolis“, „Teatrul Vechi“ de la Arad,“Masca“.
Directorul Festivalului, Adi Afteni, care pregateste aceasta manifestare de amploare înca din luna februarie a acestui an, declara înainte de începerea spectacolelor ca intentia organizatorilor este de a “aduce în salile de teatru persoanele care au uitat sa mai faca acest lucru.
Festivalul se adreseaza tuturor iubitorilor de arta dar nu ascund faptul ca încerc sa aduc în salile de spectacole cat mai multi tineri. Imi doresc ca, prin aplauze, atmosfera de la final sa fie atat de minunata încat nici un actor care urca pe scena din Iasi sa nu uite ca a fost si a jucat aici”.
Timp de sapte zile dorintele si sperantele de la început ale celor care au pus trup si suflet în acest eveniment s-au si împlinit. Pe de-o parte, foarte multi tineri s-au înghesuit atat la propriu cat si la figurat sa vada reprezentatiile trupelor de actori profesionisti din toata tara.
Teatrul “Mihai Eminescu” din Botosani i-a încantat pe spectatorii ieseni cu doua piese: “Calatoria” în regia unei tinere regizoare, Chris Simion si “Ivan Turbinca” în regia lui Ion Sapdaru.
Daca prima piesa care face parte din categoria reprezentatiilor experimentale si se adreseaza în primul rand unui public tanar dar si celor pentru care libertatea este un principiu de existenta, a avut un succes în randul spectatorilor ieseni, cea de-a doua i-a cucerit definitiv.
Pusa în scena pe data de 27 octombrie, dramatizarea dupa povestea omonima a lui Ion Creanga a iesit din tiparele unui basm obisnuit destinat în exclusivitate copiilor, accentul cazand mai mult pe latura psihologica a evolutiei dintre protagonist si Moarte.
Dupa punerea în scena a spectacolului “Ivan Turbinca” si a castigarii a doua premii în anul 2005, pentru regie si cel mai bun rol masculin, teatrul a fost nominalizat drept al cincilea spectacol al anului 2005.
Serile dedicate teatrului de valoare s-au încheiat cu piesa “ Uzina de placeri S.A.”, teatrul Nottara din Bucuresti în regia lui Radu Berceanu. Protagonistii acestei piese sunt Crenguta Hariton, Lucian Ghimisi si bine cunoscutii Virgil Ogasanu si Dan Bordeianu.
M. I.
|
